Postare patetica si de necitit

Cand am apucat-o pe acest drum, si aici ma rfer la inceputurile lui, pe cand doar imi doream acest drum, am fost privit ca un idealist ce refuza sa se maturizeze. Ai mei nu mi-au dat nici o sansa, taica-miu chiar mi-a spus ca voi reusi la facultate cand isi va vedea ceafa, mama se chinuia sa ma convinga sa ma mai inscriu la o facultate ca sa nu ma ia in armata iar bunicul mi-a furat dosarul ca sa ma inscrie la teologie….

Ce face un peste in noroi? Supravietuieste…

De fiecare data cand intru aici ma simt acasa. Si de fiecare data cand scriu ceva, cand scot franturi de ganduri, suficient cat sa-mi stimuleze memoria cu privire la evenimentele trecute ma face sa-mi reancarc bateriile din descarcarile anterioare. Iar gandul ca cineva citeste ma face sa ma simt in fata unui bun prieten caruia ii povestesc nebuniile mele si el (pentru ca-mi este prieten) nu ma judeca ci incearca sa ma ajute cu tacerea lui si cu ascultatul. Cat de greu este sa mai gasesti pe cineva care sa te asculte cu adevarat… Stiu ca exista psihologi, dar ei nu asculta de multe ori tu vorbesti si mintea lor e pe alte carari… si apoi cine mai are timp de ascultat… toata lumea deabea mai are timp sa vorbeasca…

Despre cum am fost la Festival la Pitesti

Si am venit de la Festival. Da, am fost la Festival, a fost frumos si totul a decurs  pe logica lucrurilor de pana atunci; aici ma refer la cum am aflat ca participam etc… Am ajuns, am fost cazati minunat, pusi la masa, bla, bla, bla… Am mers la teatru sa ne facem repetitia tehnica la ora anuntata de regizorul tehnic si, stupoare, toata lumea era in pauza de masa. Pe seara ne-am intalnit cu o actrita ce fusese chemata sa-si ridice premiul. Dupa ce am intrebat-o ce premiu si detalii, am primit raspunsul ca premiile s-au acordat si toti castigatorii au fost chemati la gala. In acest timp oamenii instalau decorul, faceau lumini, actrita se concentra la cabina.

Selectionare surpriza

Nu mai este un secret pentru nimeni din cei care ma stiu, ca in vara aceasta impreuna cu Daniel Ionescu am montat spectacolul Femeia de Ceara. Un spectacol in care noi credem, puternic, dur,deloc comod. Si am jucat 4 spectacole la Centrul Cultural Nicolae Balcescu, si de atunci nu l-am mai jucat pe motiv ca Centrul nu a respectat, cum se practica altminteri in orice institutie de cultura ce “incurajeaza” tinerii, termenii initiali. Buun.

Oglinda Oglinjoara ce vad daca ma uit iara?

Nu am mai scris de ceva timp, nu am avut ce, mi se parea ca tot ce-mi iese este patetic, aiurea si fara sens. Nici acum nu am ce sa spun. Am un sentiment acut de greata, sper sa imi treaca in viitor, incerc sa ma remontez facandu-mi planuri noi, muncind la proiecte pe care sper sa le vad odata si realizate etc.

Saptamana trecuta am avut cateva intalniri exceptionale (nu ca ar fi valorat ceva ci pentru ca in urma lor mi-a mai fatat creierul zbarcit un pui). Daca privesti in reflexia unei vitrine te poti vedea nu foarte clar dar poti sa vezi ceva acolo insa daca te uiti intr-o oglinda te vei vedea la o claritate ideala. Diferenta dintre cele doua este ca oglinda este poleita cu argint. Morala: Doar in lucrurile valoroase te poti vedea…hmm oare? (aceasta este dintr-un spectacol din FNT).

Emigrare, un nou incept sau un final ce pare a avea un sens?

De multi ani ma tot gandesc la asta si tot timpul ma sucesc si ma ascund in spatele a tot felul de scuze, asteptand parca miracolul care sa-mi dea un sens sa mai raman intr-o tara care aparent nu are nevoie de mine deloc.

Cum se da spaga si cand??!??

Am o curiozitate: Cand se da spaga la medic inainte sau dupa operatie? Stau cu mama in spital. Urmeaza sa fie operata de pietre la fiere. Nu e ceva complicat dar e o interventie. A avut “norocul” sa fie internata in acelasi salon pe care eu l-am inaugurat in 95. Pe atunci totul era nou acum totul este ca un santier. Nu s-a schimbat nimic in bine ci mai degraba in rau. Un domn vaneaza afara pe culuar asistentele si cum vede una aidoma unui hot de buzunare isi strecoara mana hoteste in buzunarul ei. M-am gandit sa fac la fel dar problema este ca sunt patru pe tura si sunt trei ture deci la cine sa dau???

Femeile in salon discuta de cat este dreptul. Cele care au pregatit mai mult baga mana in plicuri si mai scot cele care au pregatit mai putin suna disperate sa li se trimita bani. A venit deja medicul anestezist sa vorbeasca . Din acest salon va avea de anesteziat 3 pacienti. Pe rand fiecare si-a strecurat mana cu cate 50 de euro. Omul si-a facut 150 fara sa faca nimic decat meseria lui.

Am realizat zilele acestea ca spitalele de stat sunt mari tepe. Nimic nu este gratis. O asistenta mi-a facut lista cu ce trebuie sa cumpar. Am cumparat seringi, leocoplast, agocalmin, si alte chestii ca ei nu au.  Apoi femeia care a venit sa efectueze celebra clisma a cerut ca pacientele sa vina cu sapun ca ea nu are sapun sa puna in apa. ???? Pacientii stiu scorurile dinainte, si totul desi nimic spus totul se face tacit.

O pacienta s-a eliberat, patul a fost rearanjat si apoi a fost cazata alta.

Sunt foarte expeditiv pentru ca astept sa se termine operatia. Voi da detalii mai tarziu.

M-am mutat…

Nu stiu altii cum sunt, spunea Creanga…. Eu zic: nu stiu altora cum li se intampla dar mie, pentru orice rahat, trebuie sa se creeze o adevarata furtuna.

Acum o luna de zile proprietarul m-a anuntat ca vrea sa eliberez salonul de coafura in care locuiam si pe care plateam sume fabuloase (deh, nu toti isi permit sa se laude ca stau printre chiuvete si gresii), asa ca de indata ce am putut sa  imi caut o casa, am inceput peripetia. Suna la anunturi, vorbeste cu fel de fel de agenti care inventeaza la telefon tot felul de apartamente inexistente care se inchiriaza inainte de a fi scoase la inchiriere sau exagereaza teribil cu ce contine apartamentul cu pricina. Astfel am auzit expresii de genul “mobilat clasic” – facandu-se referire in cele mai multe cazuri la mobile de pe vremea bunicii sau de la groapa de gunoi. Mi-am consumat trei cartele de telefon sunand si vorbind cu niste oameni care isi inteleg functia de agent similara cu a unui parlamentar…. prezinta lucrurile ce sunt negre in culori roz bombon acuzandu-te de daltonism. Toata lumea stie ca piata imobiliara este la pamant iar chiriile, oricat le-ar placea agentiilor sa le tina sus, sunt mai aproape de realitatea cotidiana. Ei bine nu, o suma de genul 250 de euro era prea putin de parca venisem de pe Dunare cu pluta.

Am intalnit un proprietar care, ori intimidat de numele meu, ori de fata mea, dupa ce am spus ca-mi place casa si batem palma a crescut chiria instant la 300 de Euro. Sau un cuplu de proprietari foarte eleganti, stilati care faceau un casting de chiriasi, desi am spus ca-mi place casa, a trebuit sa astept jos ca ei sa vada toata coada de chiriasi veniti pe serii bine organizate si apoi sa anunte ca le pare rau dar nu au decat o casa … A, sau o tanti (ce lucreaza la Camera Deputatilor si vroia sa inchirieze casa copilului ei) mi-a spus ca la serviciu au sfatuit-o sa nu faca contract la Administratia Financiara. Nu m-am putut abtine sa nu o intreb chiar la serviciu v-au spus asa ceva? Nu s-a prins de ironia mea continuand ca nu are chef sa plateasca la stat nimic. Sau un nene care m-a avertizat ca dupa sase luni va mari chiria sau un alt proprietar care a spus ca am o bulina alba pentru ca sunt banatean dar se transforma in jumatate de bulina deoarece eram baiat. Probabil daca as fi fost fata ar fi fost mai bine. Sau o agenta visatoare care m-a chemat sa vad o casa la Vatra Luminoasa si in realitate locuinta se afla la Baba Novac vreo 3 statii mai incolo si de la un apartament mobilat clasic am vazut o cazatura de casa cu pereti varuiti si apoi stersi de mucegai cu buretele , fara apa calda si cu lumanari in frigider. Sau un mos ce-si dorea doar studenti care sa vina cu parintii altfel nici nu te baga in seama. Sau un alt proprietar pe care l-am intrebat la telefon daca e curat apartamentul, daca e zugravit, si el mi-a spus: “Pai de ce sa-l zugravesc daca tot il inchiriez”.

Apartamentele se imparteau pe trei categorii:

-Depozitele de mobila unde aveai impresia ca esti la un muzeu si totul cade pe tine . Tone de mobile rupte, vechi, descompletate, bibelouri de toate modelele, carti, haine etc pe care nu au nici o intentie sa si le ia de acolo.

-Apartamentele ce se numesc mobilate dar gasesti un pat in dormitor , o vitrina sau o masa in sufragerie si un aragaz in bucatarie

-Si apartamentele in care propietarul a investit cu gandul sa scoata ceva bani dar nu a gasit chiriasi la pretul cerut de ei si acum au scazut la pret. De regula acestia sunt cei mai fitosi. Fac licitatii de genul cheama mai multi la aceasi ora si cine da mai mult sta acolo.

Bun si apoi te izbesti de cea mai apriga problema: 99% nu vor sa-ti faca contract la Administratia Financiara. Ce inseamna asta: Ca nu ai nici un drept de chirias si ca te afli la mana lui. Cand are chef sa te dea afara, te da, sau sa-ti mareasca chiria, ti-o mareste, etc. De regula pentru banii pe care ii platesti ai niste drepturi nu doar obligatii care fara acest contract sunt inexistente. Si uite asa se inchiriaza un apartament cu salariul mediu din Romania pe o luna iar economia subterana, jegul si porcariile raman la fel.

Pana la urma mi-am gasit, cu multi nervi, stres si agitatie… Ce ma asteapta acum curatenie, smotru si cine stie….

Ce mi-a spus un caine?

Cand eram copil la mama… , imi placea sa visez ca orice copil cu ochii deschisi (faza cu visatul nu mi-a trecut inca), asa, si credeam in magie. Credeam in magia mea, nu o cunosteam doar credeam in existenta ei. Apoi am crescut si mi-a placut sa ma joc cu magia. Intre timp o cunosteam iar imposibilitatea de a ajunge la epuizarea sursei magice ma fascina si ma facea sa vreau mai mult, tot mai mult. Joaca aceasta cu mine, cu energia mea si a celor din jur, a celor vazuti si nevazuti, in timp m-a bulversat. Setea mea absorbea mai mult decat trebuia asa ca m-am oprit.

Cica am devenit adult…

Acum imi place sa-mi aleg magia aidoma unui fel de mancare dintr-un meniu. Imi place s-o degust, sa-i simt fiecare fior pe care mi-l provoaca, sa ma mir de fiecare sclipire pe care ea o starneste. Ma relaxeaza aceasta joaca.

Cineva spunea astazi ca daca ramai fara picioare cel mai bine ar fi sa fugi, iar daca nu mai ai nici o speranta sa ma apuc s-o creez…

Foto: Alexandra Buretea

Maratonul Teatrului Independent

In speranta ca poate intereseaza pe cineva, public si eu acest comunicat:

Asociaţia TEATRUL.RO organizeaza in perioada 10-12 Septembrie 2010, in deschiderea Stagiunii Teatrale 2010-2011, Maratonul Teatrului Independent la Teatrul ”Apropo”, nou infiintat in spatiul Galeriei Dalles de la Universitate.

A. Argument: Teatrele din Bucuresti ofera la ora actuala mult prea putine sanse de exprimare tinerilor absolventi din domeniul artelor spectacolului. Mai mult decat atat, din varii motive, productii deja finalizate, care si-au dat examenul la public, au disparut mult prea repede din repertoriul institutiilor, de stat si private, care le-au dat posiblitatea sa apara. Exista de asemenea productii in stadii avansate de realizare carora aceleasi institutii nu le mai ofera nici macar aceasta sansa, de cele mai multe ori din lipsa de spatiu de joc sau chiar din dezinteres.

Ne dorim prin acest Proiect sa tragem un semnal de alarma asupra potentialului artistic tanar care se pierde in fiecare an prin ignoranta si indiferenta.

B. Participanti, Concept si Public: Invitam sa participe la initiativa noastra pe toti tinerii creatori din zona independenta care se gasesc in situatia de mai sus.

Maratonul presupune derularea non stop a productiilor participante, intr-o formula ce urmeaza a fi stabilita in functie de numarul final de participanti: fie pe durata a 24 de ore fara intrerupere, fie pe durata a 2-3 zile, timp de 12-14 ore pe zi.

Intre invitati se vor gasi atat persoane din domeniu, cat si public larg sau factori de decizie din companii, care sunt invitate sa finanteze crearea unui nou spatiu teatral pentru tineri.

C. Conditii de participare: Trupele dornice sa participe sunt invitate sa completeze Formularul de Inscriere atasat. Artistii invitati trebuie sa aiba in vedere urmatoarele conditii practice:

- Decor minim, care sa permita schimbarea acestuia intre spectacolele participante in 10-15 minute;

- Teatrul gazda pune la dispozitie instalatia de lumini si sunet, precum si un tehnician. Trupa participanta trebuie sa isi asigure prin mijloace proprii montarea si demontarea decorului;

- Participarea nu va fi remunerata decat daca bugetul final va permite acest lucru;

- Durata recomandata a Productiei este sub 1 ora si 45 de minute.

D. Scopurile Maratonului Teatral:

- Sa traga un semnal de alarma asupra potentialului artistic tanar ne-exploatat de mediul teatral bucurestean;

- Sa propuna un spatiu nou pentru teatru tanar publicului larg;

- Sa propuna o serie de Productii independente care au ramas in anonimat pana la ora actuala. In acest sens, Productiile care vor fi considerate cele mai reusite vor ramane in repertoriul Teatrului ”Apropo” pentru Stagiunea 2010-2011.

E. Contact

Teatrul ”Apropo” este un proiect teatral independent al Asociaţiei „TEATRUL.RO”.

Telefon : 0724.255.152

Fax: 031 805 54 05

Adresa de Corespondență: Str. Bistricioara 4, bl. 48, sc.1, et.1, apt. 4, Sector 2, BUCUREȘTI sau pe adresa Teatrului Apropo – Galeria Dalles, etaj 1.

E-mail: contact@teatrul.ro , radu.popescu@teatrul.ro

Coordonator proiect:

RADU POPESCU, regizor de teatru, dramaturg

Caut sa inchiriez un spatiu locuibil si decent

Un eveniment neprevazut si total imbecil m-a determinat sa iau hotararea indelung amanata de a ma muta. Locuiesc cu chirie. Lunar dau sume imense pentru niste conditii infecte doar pentru faptul ca nu-mi place sa ma tot mut. Dupa evenimentul de aseara cand niste pustani, mari fani “Twilight”, faceau pe zombii pe sub geam si patrunsi de rolurile jucate grosier,  s-au catarat pe gratiii smulgand teava de gaze si plasa de tantari de pe geamuri si pentru ca nu vroiau sa staluceasca in lumina au smuls si sigurantele de pe scara blocului supunandu-ma la un program decis de ei de curent, prin urmare hotararea a fost luata.

Acum am inceput cautarea si rasfoiesc anunturi care mai de care mai mincinoase, facute special pentru cheltuirea centilor de pe mobil.

Asadar caut ceva rezonabil ca si pret, preferabil un apartament cu 2 camere, exclus parter sau ultimul etaj si sa aibe CADA. Peste aceste lucruri voi adauga ca si cerinte: zona, aspect, proprietar (de verificat cum sta cu capul pentru a nu avea surprize), vecini. Daca cumva auziti ceva lasati un comentariu. Nu dispun de finante pentru a da un avans la inceput dar se poate discuta.

Femeia de ceara

Sambata si duminica mai exact 17 si 18 iulie se va juca din nou spectacolul “Femeia de ceara”.

Se spune ca  teatrul reda doar parti din realitatea ce intrece cu mult in duritate aceasta lume speciala. Si cu toate acestea, proiectul nostru se pare ca este pe un drum bun. Ecourile au fost bune, chiar si cele negative au fost bune, (cand spun asta ma refer strict la ce anticipasem deja). Acum lucram la urmatoarele doua spectacole ce vor fi montate in paralel, cu aceleasi mijloace minime financiare dar cu imaginatie si dorinta de a le vedea si real nu doar in planul fanteziilor mele bolnave. Uneori ma simt un mic cersator dar nu am ce face…

M-am intrebat eu de ce as veni daca as fi un simplu spectator. Ce ma face sa vreau sa vin si sa vad cum o actrita ( ce interpreteaza absolut minunat o partitura difica) imi reda o noapte de un chin cumplit, insistent, aidoma unei dureri de masele, facandu-ma sa ma simt total inconfortabil. De ce as veni? Sincer, habar nu am. Daca privesc din acest unghi nu cred ca m-as duce. Ar fi prea greu, as avea nevoie de relaxare nu de ceva care sa ma solicite emotional si mental. Daca privesc in schimb ca ma duc la teatru as fi curios ( si aici este un defect profesional) sa vad ce s-a realizat. Insa omul de rand de ce ar veni? Unii pentru ca adora sa vada suferinta ( cineva imi spunea ca pe el anumite situatii limita cand toti plang il fac sa rada), altii vin pentru ca, probabil, ne sunt prieteni si cred ca ne vom supara pe ei… iar altii pentru ca le place teatrul. Oricum daca vei veni cu siguranta nu vei avea ce pierde, ci doar de castigat.

Am refuzat sa chem critici de teatru. Sunt curios cati vor avea curiozitatea sa vina singuri si sa ma surprinda cu punctul lor de vedere. Mi s-a spus ca acest fel de a gandi nu o sa-mi aduca nimic concret, cu atat mai mult cu cat pentru multi sunt total un necunoscut. Asta astazi, caci maine, tu cel care citesti pe aici, cu siguranta vei stii destul de multe lucruri despre mine pentru a nu mai fi un necunoscut…

O sa inchei aceasta postare despre nimic in care am lasat cuvintele sa zburde in schimbul traficului si va astept la spectacol. Incepe la ora 19. Asta inseamna ca maxim la ora 19.00 publicul este in incinta salii iar usa de la intrare inchisa.